Douăzeci şi opt de flăcăi se scaldă în râu,
Douăzeci şi opt de flăcăi, toţi prietenoşi;
Ea are douăzeci şi opt de ani de femeie singură.
A ei e casa mândră de pe colină,
Frumoasă şi cu veşminte scumpe se-ascunde după jaluzele.
Pe care-l place cel mai mult?
A, uite, chiar pe cel mai chipeş.
Unde-ai pornit-o domniţă?